Obiectiv 2
Obiectiv 2. Dezvoltarea cercetărilor privind variabilitatea genetică a patogenilor virali, etiologia și epidemiologia bolilor virotice cu importanță economică la speciile pomicole.
Obiectiv 2. Dezvoltarea cercetărilor privind variabilitatea genetică a patogenilor virali, etiologia și epidemiologia bolilor virotice cu importanță economică la speciile pomicole
Cercetările privind virusurile pomilor fructiferi la SCDP Bistrița au început încă din anul 1965, odată cu realizarea primelor teste serologice și biochimice pentru diagnosticarea bolilor virotice în România. De-a lungul timpului, activitatea de cercetare s-a dezvoltat și s-a concentrat în special asupra virusurilor cu impact economic major asupra speciilor pomicole.
În ultimele 2 decenii, cercetările au fost focalizate îndeosebi pe studiul virusului plum pox (Potyvirus plumpoxi, PPV), agentul patogen viral considerat unul dintre cei mai importanți factori limitativi pentru cultura speciilor pomicole sâmburoase.
Cercetări privind Plum pox virus
Laboratorul de Virusologie Pomicolă din cadrul SCDP Bistrița reprezintă un centru de referință în România pentru investigarea PPV. Cercetările desfășurate urmăresc caracterizarea variabilității genetice a virusului, evaluarea distribuției și epidemiologiei acestuia, precum și furnizarea informațiilor necesare elaborării unor strategii eficiente de prevenire și limitare a răspândirii bolii.
Rezultatele obținute la SCDP Bistrița au contribuit la o mai bună înțelegere a situației PPV la nivel național și au evidențiat:
- Incidența ridicată a virusului în livezile de prun din România, inclusiv în plantații nou înființate, evidențiind necesitatea unor măsuri riguroase de prevenire și monitorizare fitosanitară.
http://journals.usamvcluj.ro/index.php/horticulture/article/view/4939
https://www.notulaebotanicae.ro/index.php/nbha/article/view/12734
https://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/2021/issue\_1/Art40.pdf - Caracterizarea diversității tulpinilor PPV în principalele regiuni pomicole ale României. Analiza rezultatelor a evidențiat prezența tulpinilor PPV-D și PPV-Rec, cu o predominanță netă a PPV-D. Identificarea ambelor tulpini, atât în infecții singulare, cât și în infecții mixte, este deosebit de importantă din perspectiva epidemiologică și a riscului apariției unor noi variante genetice prin recombinare.
https://www.notulaebotanicae.ro/index.php/nbha/article/view/3134
https://www.jstor.org/stable/41998440
https://ojs.openagrar.de/index.php/JKA/article/view/612/1522
https://ro.scribd.com/document/341578785/genetic-diversity-of-plum-pox-virus-isolates-in-muntenia-orchards
- Prima raportare a tulpinii PPV-Rec în plantațiile de prun din România, rezultat care a contribuit la completarea tabloului privind diversitatea genetică a PPV la nivel național.
http://journals.usamvcluj.ro/index.php/zootehnie/article/view/2740 - Evaluarea competitivității dintre tulpinile PPV-D și PPV-Rec în condiții de infecție naturală, oferind informații relevante pentru înțelegerea dinamicii populațiilor virale în plantații.
https://www.notulaebotanicae.ro/index.php/nbha/article/view/13526/9704 - Identificarea și caracterizarea moleculară a tulpinii PPV-M în România. Cercetările recente au evidențiat prezența PPV-M într-o livadă de prun din județul Vaslui, înființată cu material săditor produs în Ungaria. Această constatare extinde spectrul tulpinilor PPV identificate până în prezent în România și subliniază importanța controlului materialului săditor și a monitorizării continue a plantațiilor.
https://link.springer.com/article/10.1007/s42161-025-01952-9 - Identificarea pentru prima dată în România a tulpinii PPV-C, la SCDP Bistrița (Maxim și colab., 2002). Cercetările ulterioare au arătat că prezența acesteia a avut un caracter accidental (Zagrai și colab., 2012, Petria – Giornale di Patologia delle Piante), ceea ce indică un rol limitat al României ca posibil centru de răspândire a acestei tulpini.
Ansamblul acestor rezultate evidențiază complexitatea situației epidemiologice a PPV în România și necesitatea continuării cercetărilor privind variabilitatea genetică, distribuția geografică, dinamica populațiilor virale și riscul introducerii unor noi tulpini prin materialul săditor.
Monitorizarea altor virusuri în noile plantații de sâmburoase
O direcție importantă de cercetare a fost reprezentată de evaluarea stării fitovirale a noilor plantații de prun și cireș din România.
În cadrul proiectului ADER 7.3.13/2019 – „Cercetări privind evaluarea stării de sănătate a plantațiilor noi de prun și cireș în vederea elaborării practicilor de management integrat în prevenirea bolilor virotice”, finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost evaluată starea fitovirotică a unui eșantion reprezentativ de plantații.
Rezultatele au permis constituirea unor baze de date privind virusurile identificate și elaborarea unor hărți de incidență și distribuție, precum și identificarea unor potențiale focare de infecție. Aceste informații constituie un instrument important pentru monitorizarea stării fitosanitare a plantațiilor și fundamentarea măsurilor de management integrat.
www.madr.gov.ro/attachments/article/300/ADER-7313-faza-4.pdf
Little cherry virus – rezultate și perspective de cercetare
În cadrul unei colaborări științifice dintre SCDP Bistrița, Flanders Research Institute for Agriculture, Fisheries and Food (ILVO) și University of Liège – Gembloux Agro-Bio Tech (Belgia), a fost identificat și caracterizat molecular Little cherry virus (LChV), agent patogen cu potențial impact economic important asupra culturii cireșului. Identificarea acestui virus evidențiază necesitatea extinderii cercetărilor privind virusurile emergente și a monitorizării permanente a stării fitosanitare a plantațiilor de cireș din România (Zagrai și colab., 2018).
Cercetări privind fitoplasmele
O altă direcție de cercetare vizează fitoplasmele asociate bolilor cu impact economic la speciile pomicole. În zona Bistriței a fost identificată Candidatus Phytoplasma mali la trei soiuri de măr, rezultatul fiind corelat cu prezența simptomelor caracteristice bolii Apple proliferation (proliferarea mărului). Pentru confirmarea diagnosticului au fost utilizate atât teste serologice de tip DAS-ELISA, cât și metode moleculare, prin nested-PCR, utilizată pentru diagnosticul de precizie și confirmarea prezenței fitoplasmei.
Această constatare indică un potențial important de răspândire a bolii atât în interiorul plantațiilor investigate, cât și în zonele adiacente, subliniind necesitatea monitorizării continue și a aprofundării cercetărilor privind epidemiologia acestei boli. Utilizarea concomitentă a metodelor serologice și moleculare contribuie la creșterea acurateței diagnosticului și la o mai bună caracterizare a distribuției fitoplasmei în plantațiile pomicole.
https://horticulturejournal.usamv.ro/pdf/vol.LVII/Art27.pdf
Perspective
Cercetările desfășurate la SCDP Bistrița urmăresc în continuare identificarea și caracterizarea agenților patogeni, monitorizarea variabilității genetice a virusurilor, evaluarea distribuției și epidemiologiei acestora și identificarea factorilor care favorizează răspândirea bolilor virotice și fitoplasmatice.
Rezultatele obținute constituie o bază științifică pentru elaborarea și actualizarea măsurilor de prevenire și control, cu scopul de a reduce impactul bolilor virotice asupra producției pomicole și de a contribui la menținerea sănătății plantațiilor din România.